Nasterea Domnului Iisus Hristos sau Craciunul este o sarbatoare plina de semnificatii si traditii in tara noastra. Iisus s-a nascut la Betleem, intr-un staul, unde a fost vizitat de pastori si de cei trei magi de la rasarit, care au fost calauziti de o stea, de unde si obiceiul de a merge cu steaua.
Cu toate ca stadaniile globalizarii si ecumenismului de a impune respectarea anumitor traditii, asa - zise europene sau mondiale, romanii continua cu incapatanare sa pastreze traditiile frumoase ale sarbatorilor de iarna.
Pe 20 decembrie, de Ignat, oamenii sacrifica porcul si pregatesc produsele specifice de Craciun ca p[e 25 decembrie sa aiba pe masa toate bucatele traditionale specifice, sarmale, caltabosi, piftie,cozonac etc.
Un obicei care este foarte bine pastrat in satele romanesti este cel al colindatului. Mesajul colindatorilor este legat de cultul fertilitatii si de atragerea binelui asupra gospodariei. Obiceiul colindatului a inglobat in el nu numai cantec si gest ritual, ci si numeroase mesaje si simboluri ale unei stravechi spiritualitati romanesti. In Ajunul Craciunului, pe inserat, in toate satele din tara, incepe colindatul. Copiii cu steaua, vestesc Nasterea Domnului si sunt primiti cu bucurie de gazdele care ii rasplatesc cu nuci, mere si colaci.
Plugusorul este una din datinile cele mai vezhi si mai frumoase, ce s-a pastrat si se pastreaza pana in ziua de astazi, la poporul roman. Imbracati in haine groase, cu caciuli impodobite cu panglici colorate si tinand in mana bice si clopotei, in Ajunul Craciunului sau chiar in ziua de Anul Nou, ceata de uratori, formata dintr-un grup de oameni pornesc sa colinde pe la rude si vecini.
Alt obicei stravechi este Jocul caprei, pastrat si astazi in majoritatea asezarilor romanesti, el cunoaste cea mai complexa si spectaculoasa forma de desfasurare in satele din Moldova. Obiceiul este definit de costumul de "capra" , dar si de celelalte elemente specifice: obiecte de recuzita, texte literare si muzicale,dans.
Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu masti, specifice Anului Nou. Aceasta traditie este cel mai intalnita in Bucovina si Moldova. Obiceiul are la origine are rolul de purifica si fertiliza solul in noul an. Ursul este intruchipat de un flacau putand pe cap si umeri blana unui animal impodobita in dreptul urechilor cu ciucuri rosii.
Un alt obicei vechi si raspandit pe tot cuprinsul tarii, fiind practicat in dimineata de 1 ianuarie, indeosebi de copii este Sorcova. Copii care vin cu Sorcova poarta o crenguta inmugurita de copac sau o sorcova confectionata dintr-un bat in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata. In unele zone se sorcoveste cu boabe de grau sau orez semnificatia lor fiind belsugul si bogatia din noul an.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu